28 februarie 2017

Lapte vegetal


      A început Postul Paştilor, prilej bun să ne apucăm să bem lapte din diverse vegetale bogate în enzime, vitamine, proteine şi minerale. Iată câteva exemple:

Lapte de soia:
250g de boabe de soia se spală şi se lasă la înmuiat pentru 24 de ore. După 24 de ore se varsă apa de la înmuiat, şi se pun boabele să se macine la blender, după care se scuge zeama prin tifon. Zeama rămasă se fierbe pentru 5-10 minute. 

Lapte de migdale:
Se iau 200g de migdale cu tot cu coajă şi se spală după care se lasă la înmuiat pentru 10 ore. Se varsă apa în care s-au înmuiat. Se dau prin blender migdalele împreună cu 1/2 fiolă de extract de vanilie, după care se scurge zeama prin tifon. În laptele rezultat se adaugă 2-3 picături de îndulcitor natural de stevia rebaudiana. 

Lapte din seminţe de floarea-soarelui:
Se lasă peste noapte la înmuiat 250g de seminţe de floarea-soarelui decojite, neprajite şi nesărate. A doua zi se varsă apa. Seminţele se dau prin blender împreună cu 1l de apă. Se scurge zeama prin tifon. Se adaugă 2-3 picături de îndulcitor natural de stevia rebaudiana şi un praf de scorţişoară. 

Lapte de nuci:
Se iau 250g de miez de nuci şi se lasă la înmuiat pentru 6 ore. Apoi se varsă zeama. Nucile se spală bine., apoi se dau prin blender împreună cu 1l de apă. Laptele rezultat se scurge prin tifon. 

Lapte de alune de pădure:
250g de alune de pădure, crude, se lasă la înmuiat peste noapte. A doua zi se varsă apa în care s-au înmuiat alunele. Alunele se dau prin blender împreună cu 1l de apă, după care se scurge zeama prin tifon. Se adaugă 2 linguriţe de pudră de roşcove şi 1 praf de scorţişoară. 

Lapte din tărâţe de grâu:
Se lasă 250g de tărâţe de grâu, la infuzat pentru 4 ore într-un litru de apă caldă. Apoi se agită compoziţia prin blender. Se scurge zeama prin tifon şi se adaugă 1 praf de scorţişoară.

20 februarie 2017

Ceaiuri bune de baut



      Una din terapiile folosite în tratarea multor probleme de sănătate sunt ceaiurile şi infuziile din plante aromatice şi condimentare, fie verzi pe parcursul anului, fie uscate sau sub formă de pulberi pe timp de iarnă. 
      Multe ceaiuri sunt cu folos, dar eu aş enumera doar câteva care mi se par importante si totodată, mai la îndemâna tuturor. Dacă nu sunt preparate acasă, sunt găsite în farmacii naturiste şi la raioane speciale pentru băuturi calde. 

Măceşele coapte se despică în două, pe lungime, după care li se scot seminţele cu tot cu puf şi se pun la uscat. Pulpă se sfărâmă pentru pulbere, iar seminţele se păstrează pentru a face ceai diuretic. 

Cătina trebuie să fie bine uscată, fie că e lăsată la soare, fie la cuptor. 

Ceai de afine la rece:
Se adaugă 2 pahare de apă peste 1/2 linguriţă de afine uscate, se acoperă, se lasă la macerat pentru 8 ore (de cu seară), şi se bea încet pe parcursul unei întregi zile. 

Ceai de busuioc:
Se adaugă 1 linguriţă de busuioc la 200ml de apă clocotită sau prin macerare la rece timp de 8-10 ore. Se bea de 2-3 ori pe zi, după fiecare masă principală, puţin încălzit şi neîndulcit. Busuiocul este bun pentru colici, stări de greaţă şi vomă, răceală şi gripă, cefalee, ulcer gastric, infecţie urinară, lipsa poftei de mâncare, diaree şi colită. 

Se bea odată sau de două ori pe zi. 

Ceai de păpădie:
Se prepară atât din frunze cât şi din flori

Este bun în special pentru liniştire.

Se infuzează o linguriţă plină de pulbere de tei uscat, sau un pumn mare de plantă uscată. 

Se bea de 3 ori pe zi cu scop terapeutic.

Ceai de muşeţel:
E bun în special pentru probleme digestive, nu trebuie să lipsească din casă.

Ceai de gutui:
Se folosesc atât frunzele cât şi fructul. Se infuzează 50g de frunze de gutui la 1l de apă, şi se bea seară, înainte de culcare, pentru insomnie. E bun şi pentru diaree, dizenterie, stări de greaţă şi de vomă, salivatie abundenţă, inapetenţă, insuficientă hepatic, răceală şi gripă, guturai. Pentru tratarea ulcerului se infuzează coajă de gutui în 200ml de apă clocotită.  

Infuzii din plante exotice:
Se pot cumpăra pulberi, în diverse combinaţii. Sunt utile în special pentru cantităţile mari de vitamina C care întăresc imunitatea. Sunt aromate, încălzesc corpul pe timp de iarnă şi dau o stare de bine.

6 februarie 2017

Suc de kiwi si kaki

      O zi aşa frumoasă şi însorită ca cea de azi m-a inspirat să fac un suc vesel din fructe pe care le găsim în comerţ în această perioadă. Este vorba de suc de kiwi şi kaki. Despre fructele kaki se ştie că sunt bogate în vitaminele A, B, C şi D, beta-caroten, pectină, calciu, fier, magneziu, sodiu, potasiu, colesterol, acizi organici, tamini, proteine şi carbohidraţi. Consumul de kaki aduce beneficii pentru sistemul digestiv, pentru sistemul cardiovascular, pentru vedere, plămâni, rinichi, combate răceala, anemia şi tratează depresia, întăreşte sistemul imunitar. 

      Pentru un suc de kiwi şi kaki se dau prin blender:

100ml apă
1 kiwi
1 kaki


      Aşa e că înveseleşte.


31 ianuarie 2017

Suc de kiwi

      Azi am cumpărat o casoletă de fructe kiwi şi mi-am adus aminte de sucurile acelea pe care le luam de la Tec, în anii '90. Eram înnebunită după ele. Nu ştiu cât de naturale erau, dar mă simţeam ca de sărbătoare când beam aşa ceva, mai ales suc de kiwi (era preferatul meu). Aşa că m-am gândit să fac şi eu un suc de kiwi 100% natural.

      La ce e bun kiwi? Conţine vitamine A, B-uri, C, D, K, calciu, fier, magneziu, fosfor, sodiu, potasiu, zinc, cupru, mangan, seleniu, apă, fibre şi zahăr. Consumul de kiwi are efecte pozitive pentru sistemul respirator, are efect laxativ, este un bun solvent al sângelui, ajută în anemii facilitând absorbţia fierului în organism, întăreşte imunitatea şi stimulii nervoşi, ajută în afecţiuni cutanate şi digestive. 

      Pentru un suc de kiwi se dau prin blender:

100ml apă
3 fructe kiwi coapte, fără coajă


      Se bea imediat. Mai bun ca la Tec. 



14 ianuarie 2017

Ceai de lamaie

      Am început numărătoarea inversă în aşteptarea celui de-al treilea copil. Aşa că nu strică să mai citesc câte o carte de specialitate - pe ideea, oricâţi copii ai avea, cărţile nu se termină niciodată. Şi ce e mai potrivit alături, decât un ceai de lămâie

      Pentru un ceai de lămâie se fierbe o jumătate de lămâie tăiată cubuleţe, cu tot cu coajă, în 300ml de apă timp de 5 minute. Se poate îndulci cu o linguriţă de miere după ce se mai răceşte ceaiul. 


Limonada

      Un alt fruct de care ne putem bucura pe timpul iernii (din export, desigur, la fel ca mai toate fructele de care o să vă vorbesc în această perioadă) este lămâia. Este un fruct bine cunoscut pentru proprietăţile sale medicamentoase. Conţine vitaminele A, B, C, acizi citric şi malic, glucide direct asimilabile, zaharoză, săruri minerale şi oligoelemente (calciu, fier, siliciu, fosfor, mangan, cupru), terpine, aldehide. Este delicioasă (da, este delicioasă, eu o pot mânca la fel ca pe portocală, dintr-o suflare - cu ceva antrenament din urmă, desigur :-p) şi utilă în tratarea multor boli sau tulburări ale organismului precum probleme de creştere, demineralizare, artitism, gută, scorbut, litiază biliară şi urinară, varice, flebite, fragilitate capilară, hemoragii, hemofilie, dizenterie, diaree, paraziţi intestinali, bronşită, astm, răceală şi gripă, febră, cefalee, infecţii pulmonare, intestinale. 

      Acum, iarna, ne putem bucura în special de limonadă.

      Pentru o porţie de limonadă se stoarce o jumătate de lămâie decojită, la 150ml de apă. 


      Se adaugă o linguriţă de miere naturală şi se amestecă bine. Se bea pe loc. 


      În stări febrile, vomă, hemoragii şi în tulburările de mai sus, se poate ţine şi cură de suc de lămâie timp de o luna de zile. Pentru început se stoarce câte o jumătate de lămâie, urcând progresiv la două lămâi pe zi, şi se bea îndulcit cu miere naturală, după gust. Se poate adaugă şi apă, dacă gustul pare intolerabil.